Menu
Ești aici: HOMEPRIMII ANIFUNCȚIA PUBLICĂ

Sant Kirpal Singh – Serviciul în funcție publică

 

O să vă povestesc ceva despre poziția mea pe care am avut-o, despre cariera mea profesională. Am privit toți oamenii ca fiind egali cu mine – unul șede în scaunul de funcționar sau la biroul oficial, celălalt este doar un curier și lucrează, fără ca să aibe un birou propriu. Care este diferența? Dumnezeu i-a dotat pe amândoi la fel, tot așa și pe voi, cu aceleași lucruri. Poziția pe care omul o are în viață, corespunde pur și simplu repercursiunilor karmelor anterioare – prieteni nefericiți care lucrează acolo(ca și curieri). Dacă îi tratați în mod egal – aceștia sunt până la urmă oameni – dacă vorbiți cu ei cu amabilitate, îi veți putea câștiga mai degrabă, decât atunci când le dați comenzi. Ei vor îndeplini comenzile, vor asculta din când în când, însă cu aceasta nu puteți să îi atingeți în adâncul inimii lor. Așa nu le puteți câștiga inima.

Când am intrat în serviciul guvernului în 1911, am fost repartizat la un departament, care prelucra facturi private(sume, pe care guvernul le datora altora). Era vorba despre sume mici. Un antreprenor a venit și a spus: „Mi-am înaintat factura, ați putea să o prelucrați încă azi?”

Programul meu de lucru era de asemenea natură, încât eu rezolvam tot ceea ce intra în acea zi încă în decursul zilei respective, sau în decursul zilei următoare. “Ați fi amabil ca să vă grăbiți?” Eu am spus: “Am să mă ocup de acestea, deoarece acesta îmi este serviciul.” Apoi, mi-a pus două monede mici sub instrumentele mele de scris. Eu l-am întrebat: “Pentru ce ?” El a spus: “Pentru ca să tratați chestiunea mai urgent.” I-am răspuns :  “ Pentru acest lucru sunt deja plătit!” El și-a luat banii, nu a spus nimic și a plecat. Iar monedele de argint zornăiau în buzunarul lui, în timp ce pleca. Deci, dacă voi sunteți deja plătiți pentru un lucru, fiți totdeauna cinstiți cu voi înșivă. Dacă deja sunteși plătiți pentru ceva, de ce ar mai plăti cineva și mai mult pentru acel lucru ?

Am fost răspunzător pentru coordonare și administrație. Odată, câțiva dactilografi au fost găsiți ca fiind inadecvați muncii respective și au fost trimiși înapoi la mine. S-a propus ca ei să fie concediați. Toate aceste cazuri au trebuit să-mi fie prima dată prezentate mie. I-am pus la lucru în compartimentul care îmi era subordonat direct mie. I-am observat cum lucrau. Ei aveau obiceiuri proaste, alergau în jur, vorbeau mult și nu-și făceau munca lor. I-am observant câteva zile și apoi i-am chemat la mine: “Ei bine dragii mei, știți că atâta timp cât sunteți aici, sunteți plătiți ca să vă faceți munca, nu-i așa? Da! S-a propus concedierea voastră. Cine credeți că va avea de suferit? Familiile voastre pe care le-ați întemeiat. Nu este datoria voastră ca să lucrați pentru ele din greu ? “ Ei au recunoscut că e așa. În decursul a două săptămâni sau o lună, ei au început să lucreze în mod cinstit. Când într-un alt loc de muncă din compartimentul pe care îl suprevegheam era un post liber, angajam acești oameni acolo. (Oamenii protestau :) ”Nu-l vrem pe acest bărbat, el nu este capabil.” ” Nu, nu,” am spus eu, ” el s-a schimbat între timp. Dați-i o șansă și vedeți și voi înșivă.”

În 1921 am fost transferat la departamentul de contabilitate al unui regiment militar Indian. Aveam un soldat care gătea pentru mine mâncarea. I-am dat ordinul strict ca să nu lase pe nimeni să intre în bucătărie și i-am mai spus, ca să recite versuri sfinte atunci când pregătește mâncarea. Am avut obiceiul de a medita în mijlocul nopții. Într-o noapte am observat că gândurile negative mă deranjau în meditația mea. L-am trezit pe soldat și l-am întrebat, dacă în seara aceea a fost cineva la el în bucătărie. El a spus : “nu”, însă acesta mințise. Mai târziu și-a recunoscut fapta. Acolo unde deja sunt tone de mizerie, încă un pic de mizerie adăugată nici nu se mai simte tare și nu face diferență, însă pe o suprafață curată, se vede chiar și un grăunte de mizerie.

Odată am fost repartizat la o unitate militară ca și funcționar contabil. Regimentul a fost rechemat la acțiuni militare. În acest regiment a fost și un bandit. El inspira groază, vă spun. El m-a plăcut și câteodată mă urma ca și un bodyguard al meu. El mi-a spus că îi era frică de mine. I-am răspuns : “ La toată lumea îi este frică de tine, iar tu îmi spui că ție îți este frică de mine?” El a spus :  “Când mă uit la Dumneavoastră, încep să tremur, toate păcatele pe care le-am făcut se ridică în mine.” ”De ce ? Ce s-a întâmplat ? ” El a spus : ”Am torturat atâția oameni și i-am ucis pur și simplu. Nici măcar nu mai știu câți am omorât deja. Există încă speranță pentru mine ?” - ”Da, există speranță pentru toată lumea, chiar și pentru cel mai rău dintre păcătoși există speranță. Regretă ! Roagă-te ! Nu mai păcătui !”

Rezultatul muncii întregului oficiu a fost remarcabil. Există atâtea sesizări care vin de la un motiv sau altul de la guvern, atâtea cereri care intră la un birou guvernamental. Atunci când am încetat lucrul înainte de pensionare, în locul meu au fost angajați trei funcționari, ca să facă aceeași muncă, pe care eu am făcut-o singur –bineînțeles în colaborare cu ceilalți. Deseori însărcinam pe cineva cu o muncă care nici nu se încadra în competența lui. El mergea la compartimentul de rigoare, executa munca și prezenta rezultatul. Dacă am spus : “Bine, asta mai trebuie de făcut încă.” și plecam apoi, ei făceau munca până la sfârșit, chiar dacă ei trebuiau să rămână acolo până la miezul nopții, însă ei terminau de făcut acea muncă. Asemenea cooperare bună am avut cu ei. Când mi-am încetat activitatea, mi-am luat concediu până la data pensionării. M-am dus la Ministerul căruia i-am fost subordonat, în Delhi. Acolo a fost un funcționar la finanțe, care era prietenul meu. Am mers să-l vizitez și deîndată ce m-a văzut, a spus : “ Ei bine, ce se întâmplă cu serviciul?” El nu a știut că eu am fost în concediu în ultimele trei luni. “Ce s-a întâmplat cu serviciul?” – “De ce?” “Căci niciun document de-al vostru nu a venit înapoi în ultimele trei luni. Înainte de asta, documentele veneau în mod normal după o săptămână de acolo cu cele mai bune propuneri și sugestii notate pe ele.” Activitatea a scăzut la un sfert, în comparație cu ultimele trei luni. Ce s-a ales din acel compartiment ? ” I-am răspuns: ”Ei bine, drag prieten, eu sunt aici în timpul meu de concediu. Nu știu, mi-am luat concediu până la pensionarea mea. ” Ei bine, totul depinde de buna colaborare, vedeți voi, de modul iubitor și de comportamentul afectuos cu (toți) fucnționarii din toate compartimentele.

Orice caz dificil venit la conducătorul oficiului, mi- a fost dat mai departe mie. Eu am deschis pur și simplu actele și le-am adus în ordine. Acest obicei făcea minuni în toate afacerile mele. Când m-am pensionat, a venit procurorul general al armatei la mine :

Am avut norocul să avem în departamentul nostru un astfel de om minunat ca Dumneavoastră.” Acest lucru a fost menționat și în dosarul meu personal. De obicei așa este acolo unde lucrează funcționari, că există și o persoană care este șef. Uneori, cei care lucrează ca subordonați ai funcționarului nu sunt mulțumiți – iar dacă șefii sunt mulțumiți, atunci cei subordonați nu sunt mulțumiți. În cazul meu, ambele părți au fost mulțumite.

Sant Kirpal Singh
Go to top