După 24 de ani de ucenicie perfectă, a venit momentul despărțirii. Sant Kirpal Singh a cunoscut data când avea să plece Hazur, la fel cum își cunoștea și data la care avea să plece El. El a descris ultimele zile ale Lui Baba Sawan Singh.

În ciuda împlinirii vârstei de nouăzeci de ani, Hazur a pus deoparte tot confortul trupesc și a dedicat cu încăpățânare optsprezece din douazeci și patru de ore pe zi serviciului către oameni. Rezultatul acestei nepăsări față de odihna necesară trupului Său și munca grea și consecventă a dus la faptul că în acest cadru fizic nu a mai putut suporta povara oboselii; iar la cererea și insistențele continue a aproape tuturor persoanelor, Hazur a cedat rugăminților și a mai acceptat să se mai odihnească și să caute sfatul medcului. În consecință, în septembrie 1947 a venit în Amritsar pentru tratament medical; dar înainte de a părăsi Dera, acolo s-a constituit un comitet de management pentru rezolvarea afacerilor Derei. În dimineața zilei de 12 octombrie 1947, la ora șapte, m-a chemat.

Când m-am aflat în minunata Lui prezență, El a spus: “Kirpal Singh Ji! Am alocat toate celelalte atribuții, dar nu am încredințat încă nimănui sarcina inițierii cu Naam și munca spirituală. Aceasta ți-o confer ție astăzi, astfel încât această știință sfântă și sacră să poată înflori.”

Auzind acestea, ochii mei s-au umplut cu lacrimi și afectat, așa cum am fost, m-am rugat: “Hazur! Pacea și siguranța pe care le am atunci când șed la picioarele Tale, nu se găsesc nici în planurile mai înalte...” Inima mea a fost plină de chin; nu am mai putut vorbi mai departe și ședeam privind pierdut – Hazur m-a încurajat și m-a mângâiat tot timpul.

Ori de câte ori am avut onoarea să fiu singur cu Hazur, mi-a vorbit despre lucrurile interne ale Derei și mă instruia cum să procedez atunci când El va pleca pentru totdeauna. În timpul zilelor Sale de izolare la pat din cauza bolii – în ultimele zile din februarie 1948 – într-o zi Hazur a întrebat: „Câte suflete au fost inițiate de mine?” S-au consultat registrele și când consultarea s-a încheiat, Lui Hazur I S-a spus: „Până în prezent au fost trezite aproximativ 150 de mii de suflete de către Hazur.” Hazur a spus: „Bine.” În aceeași seară când am fost cu El, Hazur a spus: „Kirpal Singh, eu am făcut jumătate din munca Ta și am dat Naamul la o sutăcincizecide mii de persoane, iar restul va trebui să realizezi Tu.” Eu, cu mâinile în semn de rugăciune și cuvinte tremurătoare, am spus: „Hazur... va fi așa cum Hazur comandă ... însă... am o rugăminte, ... fie ca și această jumătate a muncii să fie treminată de către Hazur... noi o să dansăm așa cum Hazur ne face pe noi să dansăm ... doresc ca Hazur să rămână cu noi, să șeadă doar și să privească tot, iar toate ordinele vor fi îndeplinite în prezența Lui Hazur.” Hazur stătea culcat în tăcere, privindu-mă.

1 -2 aprilie 1948

În dimineața zilei de 1 aprilie Hazur a fost extrem de binevoitor ca să dea o șansă acestui umil slujitor – desigur cu sprijinul unei doamne asistente care era în serviciul Lui Hazur – ca să fiu alături de Maestru, separat cu El, pentru zece sau cincisprezece minute. La acea vreme, m-am așezat cu inima grea lângă patul Lui și m-am rugat către Hazur: „Maestre, Tu ești deasupra corpului și a influenței corpului, indiferent de confort sau disconfort, însă noi, ființe umile și neajutorate, suntem afectate greu și nu putem îndura să vă vedem în suferință trupească. Tu ai toate puterile. Noi vom fi extrem de recunoscători dacă Hazur face să dispară toate semnele de boală de pe corpul Lui.” „Este adevărat că rugăciunea reușește acolo unde eforturile omenești nu fac față. Hazur a acceptat cu cea mai mare bunăvoință această rugăciune. După rugăciune, când mi-am deschis ochii, trupul Lui Hazur era într-o stare de repaus perfect. Fruntea Lui Hazur strălucea splendid. El și-a deschis ochii ca o ploaie plină de grație, plini de viață și intoxicație divină a Lui Dumnezeu și a aruncat o privire la ființa mea umilă – ambii Lui ochi strălucind cu radiația ochilor unui leu. Mi-am plecat capul în adorație solemnă și tăcută și am spus: „Totul este bunătatea Lui Hazur!” Hazur m-a privit în continuu, uitându-se în ochii mei pentru trei sau patru minute, iar ochii mei, în tăcută mirare, au cunoscut o încântare de nedescris care a dat o intoxicație, ca și o îmbătare până în cele mai mari adâncuri ale ființei mele –ca o experiență nemaiîntâlnită niciodată înainte în toată viața mea. Apoi, acei ochi plini de ploaia de milostenie s-au închis, ca să nu se mai deschidă niciodată din nou.”

Astfel, la vârsta de nouăzeci de ani, în dimineața zilei de 2 aprilie 1948, la ora 8:30, acest briliant soare al spiritualității a dispărut după ce a radiat lumina Sa în inimile a milioane de oameni.

Sant Kirpal Singh